deci

Asculta mai multe audio Muzica

O sa revin cu un post..
Multumesc!!!


**pentru ca exista oameni care stiu sa te faca sa crezi



Am promis, deci here it is:

Mi-am ascuns toate slăbiciunile şi acum le simt în mine ca pe nişte pietre grele care nu îmi mai dau voie să mă ridic din locul în care am fost aruncată, voluntar sau involuntar. E ceva grotesc în încercarea cuiva de a ieşi la suprafaţă dintr-o mocirla care nici măcar nu e a lui.
Mi-am asumat riscul să fiu azvârlită în prăpastia asta încă de la început, deşi mi-aş fi dorit să mai am măcar o coardă de asigurare. Căderea asta în gol nu te face decât să devii mic, din ce în ce mai mic, până când, în cele din urmă dispari.
N-am ştiut niciodată să păstrez doar lucrurile care îmi sunt necesare. Am avut întotdeauna tendinţa să ma încarc cu tot felul de nicuri infantile care, la un moment dat vor izbucni într-o reacţie greu de înţeles. Când îţi da sufletul pe dinafară e bine să fii singur...
N-am ştiut niciodată să ma limitez la puţin, deşi mereu am dat impresia că nu am nevoie de prea multe ca să fiu fericită. Şi, bine, asta nu e greşit deloc. M-ai cumpărat cu o ciocolată sau cu un cuvânt sincer, numai că atunci când e vorba de oferit e totul sau nimic. Şi asta e al dracului de obositor. Prost fel de-a fi.
Câteodată îmi vine să fug. Să uit de toate şi să o iau de la capăt. Dar sunt sigură că până la urmă tot aici aş ajunge. Pentru că aş face aceleaşi greşeli. De milioane de ori şi de la capăt, în exact aceeaşi ordine. De ce? Nu pune întrebări inutile... Pentru că nu regret nici măcar una, şi pentru că ăsta e felul meu de a fi.
It’s not a flaw, it’s a strength. It makes me who I am.
Da, m-am obişnuit să trăiesc aşa. Pentru că nu mi s-a arătat până acum că se poate altfel. Şi tu nu mai ai cum să mă distrugi. Pentru că în majoritatea timpului sunt la pământ şi pentru că mai jos de atât nu se poate. Şi chiar dacă îţi zâmbesc, asta nu înseamnă că sunt bine. Dar pentru tine e mai bine să crezi asta. Şi nu, nu îmi plâng de milă. Pentru că de fiecare dată există cineva care îmi dă puţină lumină şi o mână de care să mă agăţ şi să ies la suprafaţă.

Sfarsit

Acum mai mult ca oricand s-a terminat. Nici macar nu a inceput, dar ce mai conteaza? E sfarsitul dragule. Priveste-l! Priveste-l bine si imagineaza-ti acum un inceput! Te ustura ochii asa-i? Poate acum intelegi. Sau poate nu.

Pentru ca eu am fost cea care a avut grija sa fie bine. Dar tu n-ai vazut niciodata asta. Pentru ca mereu a fost ea cu un pas inainte. Pentru ca eu am fost cea prinsa la mijloc de atatea ori, care a stiut mereu mai multe decat si-ar fi dorit. Si pentru ca am ajuns la capatul puterilor. Impactul asta de cateva secunde cu realitatea mi-a deschis ochii. N-ai sa stii niciodata. Sau poate stii deja si te faci ca ploua. Asta nu m-ar mira deloc. Stii asa bine sa te prefaci. Dar nu mai conteaza acum. Pentru ca de acum incolo tu vei primi cuburile de gheata. Si cuvintele ei m-au convins cu totul. Da. Are dreptate. Nu merita. Nimic nu merita atat. Niciodata. Si n-o sa mai fie la fel. O sa fie doar aparent la fel. Pentru ca si eu stiu sa ma prefac. Si toata povestea asta o sa ramana ingropata adanc. N-o sa-mi amintesc nimic. Nu va fi fost nimic niciodata. Asa trebuia sa fie.

De maine o sa fiu la fel de zambitoare. Si tu o sa-mi vorbesti si o sa-mi multumesti asa cum stii tu. Dar n-o sa insemne acelasi lucru. Si n-o sa-mi fie greu deloc.

Pentru ca eu am fost intotdeauna cea care a asteptat. Ce? Un final fericit prostule!

Meallica - die, die my darling
Asculta mai multe audio Muzica »

*preferabil de citit impreuna cu melodia

(Imi cer scuze pentru lipsa diacriticelor, dar nervii nu mi-au permis. Acest post este adresat, orice asemanare cu realitatea este intentionata.)