Te-ai gandit vreodata sa te abandonezi cu totul? Adica, vreau sa spun sa-ti lasi absolut toate simturile in voia sortii, fara sa-ti mai pese o secunda de tot ghemul intortocheat care ti s-a format inautru si care te inteapa uneori?
Culorile sunt pentru oamenii orbi... Si cand spun orbi nu ma refer la disfunctii ale organelor de simt. Cel putin nu la cele care ar trebui sa se ocupe cu asta: ochii. De ce pentru orbi? Pentru ca doar daca refuzi sa vezi toate lucrurile ce sa intampla in jurul tau si cauti sa observi partile importante din orice ai ragazul sa te bucuri de culori. Si oricum... ceilalti nu le observa. De cate ori ai vazut oamenii de pe strada privind cerul? Cauta doar ploaia cand simt ca nu mai e suficienta lumina... De cate ori ai vazut pe cineva oprindu-se in parc si uitandu-se o fractiune de secunda la verdele crud din iarba, sau la flori, sau... De cate ori?
Daca ai reusit macar o data sa te lasi in voia sortii stii despre ce vorbesc. Toate sentimentele ti se aduna-ntr-o culoare(sau intr-un curcubeu in cazul meu). Si-atunci poti incepe sa-ti pictezi universul interior.
Putin verde, o dunga albastra, un punct portocaliu... Gata!
Vrei sa vezi cum e inauntru?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu