Ce se intampla atunci cand cuvintele-ti au gust de rugina si gandurile ti se imprastie ca cenusa a sute de morti prea fricosi sa se impace cu gandul ca peste ceva timp vor fi putrezit in inima pamantului? Ce se-ntampla atunci cand vocea-ti slabeste si cand te simti mic de tot, dorindu-ti intr-adevar sa poti face ceva, insa fiindu-ti imposibil? Ce se-ntampla cand iti cauti sufletul prin toate colturile si-ti dai seama ca tot ce mai ai e un petic care se desira? Ce se-ntampla atunci cand iti simti copilaria asasinata de toti cei din jur? Cum ti-ai descrie privirea de-atunci de cand ti-au incinerat sentimentele? Ce se-ntampla atunci cand te simti cautand cu disperare un punct in care sa crezi pentru ca altfel sti ca n-ai mai putea continua?
Atunci... Atunci iti dai seama ca din cand in cand mori... Atunci iti dai seama ca esti om...
Zambeste-ti doar tie, acolo inauntru, si mergi mai departe...
Oricum ceilalti cauta sa-ti gaseasca doar slabiciunea...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu