Ganduri lunatice

Azi-noapte am refuzat sa dorm singur si am incercat sa infrunt oboseala. Am reusit sa ma lupt cu somnu pana la ora 3 si am decis sa ma intind in pat. Fara rost, nu erai acolo langa mine sa ma tii in brate si sa iti citesc din cartea mea, carte din care nu intelegi nimic, dar adormi repede si de fiecare data cand ma opresc din citit, te aud spunand din somnul tau dulce “Mai citeste’mi”, zambesc si incep iar sa iti citesc pana adorm si eu.

Azi-noapte, in siguratatea mea apasatoare, am decis sa dorm cu lumina aprinsa in speranta ca nu voi adormi, pentru ca eram sigur ca daca adorm vei apararea in visul meu si vei amplifica tristetea distantei nemicsorate dintre noi.
Am stat toata ziua si am incercat sa micsorez distanta dintre noi, dar sunetul tastelor devine suparator. Ma simt de parca abia ne’am agatat pe vre’un Hi5 sau Facebook si incercam sa ne cunoastem, facand pasul spre prima intalnire. Dar amandoi ne cunoastem ca doi frati si am stat impreuna mai mult timp decat ne’am fi imaginat in aproape doua luni.

Plecarea ta a golit atat sufletul si casa. Doar ce ma obisnuisem cu pasii tai prin casa si deja casa pare parasita. Ies afara si ma uit pe strada pustie, in speranta ca voi zari in umbra noptii o silueta necunoscuta si cu fiecare pas pe care il face spre mine sa iti deslusesc in totalitate aspectele si in nebuneasca fericire sa uit sa mai deschid poarta si sa sar gardu ca un nebun si sa te strang in brate.
Pierdut in acest gand imposibil ma asez pe trepte si imi aprind o tigara cu orice risc. Trag primul fum in piept si incep sa scot cerculete cu gandu ca intr’o zi voi scoate inimi. Singuratatea mea este distrusa de scurtu latrat al cainelui. Nero se aseaza in fund langa mine si ma simt de parca imi impartaseste gandurile. Se uita la mine de parca si lui ii lipseste ceva si sunt sigur ca in micul meu dispret pentru incapatanarea lui, tu esti cea care il alinta si totodata singura pe care o ia in brate.
Trag fum dupa fum si parca visul meu este tot mai departe. Lipsa ta nu imi da pace si imi alunga somnu, dar cred ca intr’un timp foarte scurt ma va invinge iar, pe Nero la invins deja si se intinde cu capu la mine in brate, casca si se intinde ca un copil in speranta ca il voi mangaia si alinta putin. Si el stie pe cine vreau eu sa alint si sa mangai, asa ca il refuz si imi vad de tigara mea. Se ridica brusc si pleaca, din nou singur, din nou eu. Ma intind pe cimentul rece si ma gandesc ca daca tu ai fi fost acolo, as fi stat intins pe picioarele tale si nu ar mai fi fost rece.
As fi vrut sa spun mai spun cateva lucruri, dar am impresia ca ele intra in categoria celor pe care le dispretuiesti, lucruri care fac o persoana slaba si fara putere. Dar in prezenta ta ma simt slab si fara putere, stii tu despre ce lucruri vorbesc, pentru ca amandoi le criticam.
Noapte buna Luna!Noapt buna Stelelor! Ne vedem maine seara cu acelasi gand,acelasi vis!